Cheap philosophy in a shitty poetry

by Anca Elena PETRACHE

( 15.12.08)


The hardest thing for me to do…
Is living simple
For as much I’d like not to
A choice is multiple.


So… I feel myself growing
From the inside out,
I understand the flowing
But keep fighting it in doubt


As great is my desire,
As straight it is the line,
My feet are touching fire,
The line deforms my spine.


They say its’s worth it…
Taking the risk
I try to be brave and take it,
Listen backwards the disc…


But for the moment I am tired
I ‘ve had my passion turned to trash
I’m empty as I am desired
Past passes loudly in a flash…

Go play!

Autre nouveau debut

Autre nouveau debut
de Anca Elena Petrache (24.09.09)


Ma resolution finale
C’est au debut de ma histoire
Où j’ai finis de vivre derisoire
Et comencé banale.

Je m’énerve … pas trôp
Mais la plupart c’est par ma faute.
Comme ça soufrir par mon defaut
Me rend mon propre trôp.

C’est bien bisare
Aprendre à voler avec une aile à moi
Et une nouvelle inconnue qui est à toi
C’est bien bisare ça!

Emoţie

Emoţie
de Anca Elena Petrache (12.10.09)


Uneori cred c-am să-nebunesc de atâta emoţie!
Inspir adânc culoarea si tac.
În josul crengilor stă un copac.
Uneori cred c-am sã-nebunesc de atâta emoţie!


Parfum de nebunie se iveşte dintre faldurile rochiei!
Diafane priviri de simţiri mă învăluie
Într-o aripă lungă cu trenă străvezie.
Parfum de nebunie se iveşte dintre faldurile rochiei!


Cu simturile-nchise simt intens noi simţuri!
Pietrele încă dorm sub cursul de râu.
Calul sălbatic aleargă fără frâu.
Cu simţurile-nchise simt intens noi simţuri!

Cât te iubesc, viaţă!

Cât te iubesc, viaţă!

de Anca Elena Petrache ( 25.09.09)

Ce-mi place să te cânt pe tine toată

Si să te sorb, viaţă, dintr-o dată,

Căci te ador cu nebunia-mi toatã

Si ştiu c-am sã te pierd numai o dată.

Cu haina ta de suflete si vise colorate,

Un carusel de sentimente mari si late,

Tu mi le dai să le trăiesc pe toate,

Să te descopăr cât de-adânc se poate.

Si te iubesc atât dulce viaţ-a mea

De câte ori mă faci să cad de pe o stea

Si mă ridici din nou cu aripa mai grea

Tesându-mi fir cu fir povestea.

Ce mult îmi plac pietrele colorate

Si zâmbetele luminoase toate

Ce vin după dureri decolorate

Să-mi coasă rochii decoltate …

… Să poatã exploda lumina de iubire

S-o răspândesc aievea în nestire

Si să le pun cununi de aur si safire

În locul locului de răstignire.

Peisaj de toamna

Peisaj de toamnã
de Elena Anca Petrache ( 16.11.08)

Pe-un cer de plin albastru,
şi soarele ascuns,
Îmi creşte copacul măiastru,
Cu roşiile-i frunze-n sus.

Pe fata mea se oglindeste lacul,
În cer îşi are rădăcina copacul,
şi-l cresc până la mare,
Ca sã-l hrănească cu sare.

Pe-un nor îmi pluteşte dorinţa,
Din inimă-mi creşte pasiunea,
După mine-alearga raţiunea,
şi împreună-mi deschid portiţa.

Zâmbesc. Nu pot să intru azi.
Încă nu e seară
şi uite mulţimea de brazi,
Ce mă aşteaptă afară!

Mai rămîn doar puţin,
Sã le întind si lor visul,
Apoi împreună venim,
Să-mi împlinim scrisul.

Symbolic lost

Symbolic lost

by Anca Elena PETRACHE

( 22.12.08)

I’m just in time to say the small words

For as I closed the book of lost

I found me hanging empty on two roads

And in my pocket a sun-ray that was frost.

I started running to the little light,

But I was running backwards.

My days and nights started a fight

My inside screamed to save me outwards.

I stopped and listened for awhile…

Your silence brought before the curtain.

And as I wanted to gaze in the pile,

You fell asleep, like in a coffin.

The sparkle in your eye gave you away.

I felt the light, the darkness of that day…

And suddenly I knew that I was not to stay.

I woke-up watching the blue sky in the hay.

Something has left from where it was,

Someone has been replaced with light,

Something came in the place of the old laws,

Someone replaced another for this new fight.

When does one start to write?