Emoţie
de Anca Elena Petrache (12.10.09)
Uneori cred c-am să-nebunesc de atâta emoţie!
Inspir adânc culoarea si tac.
În josul crengilor stă un copac.
Uneori cred c-am sã-nebunesc de atâta emoţie!
Parfum de nebunie se iveşte dintre faldurile rochiei!
Diafane priviri de simţiri mă învăluie
Într-o aripă lungă cu trenă străvezie.
Parfum de nebunie se iveşte dintre faldurile rochiei!
Cu simturile-nchise simt intens noi simţuri!
Pietrele încă dorm sub cursul de râu.
Calul sălbatic aleargă fără frâu.
Cu simţurile-nchise simt intens noi simţuri!
miercuri, 16 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
What's on your mind?